2. Dezvoltarea cercetărilor privind variabilitatea genetică a patogenilor virali, etiologia și epidemiologia bolilor virotice cu importanță economică la speciile pomicole.

Cercetări privind studiul virusurilor pomilor fructiferi la SCDP Bistrița au fost abordate încă din anul 1965, când s-au efectuat și primele teste serologice și biochimice din România. În ultimii ani, cercetările au fost focalizate îndeosebi pe studiul virusului plum pox (Potyvirus plumpoxi, PPV), cunoscut ca cel mai periculos agent patogen viral al speciilor pomicole sâmburoase.

Laboratorul de Virusologie pomicolă de la SCDP Bistrița este unul de referință pentru investigarea PPV din România, iar cercetările au ca scop principal furnizarea unor elemente cheie necesare elaborării strategiilor/măsurilor de limitare a impactului acestuia. Rezultatele noastre permit o mai bună înțelegere a situației actuale a PPV la nivel național, deoarece:

• Reflectă situația gravă și necontrolabilă a virusului plum pox în livezile de prun din România (http://journals.usamvcluj.ro/index.php/horticulture/article/view/4939)
• Furnizează primele date privind existența sușei PPV-Rec în plantaţiile de prun din România (http://journals.usamvcluj.ro/index.php/zootehnie/article/view/2740)
• Furnizează pentru prima dată un tablou real al situaţiei tulpinilor PPV în principalele regiuni pomicole din România (http://sipav.org/main/jpp/index.php/jpp/article/view/615) ( http://pub.jki.bund.de/index.php/JKA/article/view/612). Analiza globală a rezultatelor privind diversitatea tulpinilor PPV la specia prun în livezile din România a relevat prezenta suselor PPV-D și PPV-Rec, cu o predominanţă netă a tulpinii PPV-D. În plantaţiile de cais şi piersic a fost identificată doar tulpina PPV-D.
• Furnizează primele date referitoare la competitivitatea dintre PPV-D și PPV-Rec în condiții de infecție naturală în livadă

(https://www.notulaebotanicae.ro/index.php/nbha/article/view/13526/9704)

• Cercetările arată că, deşi situaţia privind răspândirea PPV la nivelul ţării este critică şi necontrolabilă, doar două tulpini virale (D și Rec) erau prezente până de curând în livezile de prun. Recent însă, studiile recente au relevat și prezența sușei PPV-M într-o livadă de prun din județul Vaslui înființată cu material produs în Ungaria, ceea ce agravează și mai mult situația. Prin urmare, sunt necesare cercetări ulterioare care, pe de o parte să elucideze situația actuală a variabilității PPV în livezile din România, iar pe de altă parte să limiteze riscul răspândirii altor virusuri/tulpini virale (https://doi.org/10.1007/s42161-025-01952-9) 

• Rata mare a infecţiei cu PPV, prezența tulpinilor virale PPV-D şi PPV-Rec, atât în infecții singulare, cât și mixte, pot genera alte posibile variaţii genetice (prin recombinare), cu efecte nepredictibile.
• Prezenţa şuşei PPV-C (identificată în 2001 de Maxim și colab., 2002) în tara noastră a avut un caracter accidental (Zagrai și colab., 2012). Rezultatele ulterioare arată însă că România nu reprezintă un centru potențial pentru răspândirea suşei PPV-C.

Foto simptome PPV

Little cherry virus, care afectează grav cireșul a fost identificat și caracterizat molecular în cadrul unei colaborări dintre SCDP Bistrița și Flanders Research Institute for Agriculture, Fisheries and Food (ILVO), respectiv University of Liège (ULg) Gembloux Agro-BioTech - Belgia,  ceea ce ne obligă la extinderea cercetărilor în această direcție (Zagrai și colab., 2018).

Fitoplasme

Identificarea fitoplasmei Candidatus Phytoplasma mali la trei soiuri de măr în zona Bistriței, corelată cu prezența simptomelor tipice de proliferarea mărului (Apple proliferation, ApP), indică un potențial ridicat de prevalență a acestei boli atât în interiorul, cât și în jurul livezilor investigate (Zagrai și Zagrai, 2013).