2. Dezvoltarea cercetărilor privind variabilitatea genetică a patogenilor virali, etiologia și epidemiologia bolilor virotice cu importanță economică la speciile pomicole.

Cercetări privind studiul virusurilor pomilor fructiferi la SCDP Bistrița au fost abordate încă din anul 1965, când s-au efectuat și primele teste serologice și biochimice din România. În ultimii ani, cercetările au fost focalizate îndeosebi pe studiul virusului Plum pox, cunoscut ca cel mai periculos agent patogen viral al speciilor pomicole sâmburoase. Laboratorul de virologie de la SCDP Bistrița este unul dintre cele mai importante laboratoare de cercetare implicate în investigarea virusului Plum pox din România, iar cercetările au ca scop principal furnizarea unor elemente cheie necesare elaborării strategiilor/ măsurilor de limitare a impactului acestuia. Rezultatele noastre recente permit o mai bună înțelegere a situației actuale a PPV la nivel național, deoarece:

  • Reflectă situația gravă și necontrolabilă a virusului Plum pox în livezile de prun din România. (http://journals.usamvcluj.ro/index.php/horticulture/article/view/4939)

  • Furnizează primele date privind existența sușei PPV-Rec în plantaţiile de prun din România. (http://journals.usamvcluj.ro/index.php/zootehnie/article/view/2740)

  • Furnizează pentru prima dată un tablou real al situaţiei tulpinilor PPV în principalele regiuni pomicole din România (http://sipav.org/main/jpp/index.php/jpp/article/view/615) ( http://pub.jki.bund.de/index.php/JKA/article/view/612). Analiza globală a rezultatelor privind diversitatea tulpinilor PPV la specia prun în livezile din România a relevat prezenta suselor PPV-D și PPV-Rec, cu o predominanţă netă a tulpinii PPV-D. În plantaţiile de cais şi piersic a fost identificată doar tulpina PPV-D.

  • Furnizează primele date referitoare la competitivitatea dintre PPV-D și PPV-Rec în condiții de infecție naturală în livadă.

  • Arată că România este printre puţinele ţări europene unde prezenţa tulpinii PPV-M, cunoscută ca fiind cea mai agresivă, nu a fost confirmată. O eventuală pătrundere şi, ulterior, răspandire necontrolată a tulpinii PPV-M în România ar agrava şi mai mult situaţia deja existentă.

  • Rata mare a infecţiei cu PPV, prezența tulpinilpr virale PPV-D şi PPV-Rec, atât în infecții singulare, cât și mixte, pot genera alte posibile variaţii genetice (prin recombinare), cu efecte nepredictibile.

  • Prezenţa şuşei PPV-C (identificată în 2001) în tara noastră a avut un caracter accidental. Rezultatele recente arată că România nu reprezintă un centru potențial pentru răspândirea suşei PPV-C.

Foto simptome PPV