1. Studiul variabilitatii patogenilor, a bazelor genetice ale rezistenţei la patogeni a pomilor fructiferi (măr, prun, cireș) și orientarea noilor strategii de selecţie.

 

Încă de la începuturile Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița au fost studiate biologia speciilor dăunătoare și modul în care diferite soiuri din speciile pomicole reacționează la atacurile de boli și dăunători.

 În ultimii ani cercetările s-au concentrat pe variabilitatea unor agenți patogeni sau dăunători cu importanță economică mare în zona Bistrița și nu numai. De asemenea, a continuat evaluarea soiurilor de măr, prun sau alte specii pomicole în ceea ce privește răspunsul lor la infecții fungice sau bacteriene respectiv a atacului unor insecte dăunătoare în condițiile schimbărilor climatice și al unor abordări tehnologice convenționale sau ecologice. Aceste evaluări fiind utilizate în orientarea noilor strategii de selecție folosite în ameliorarea speciilor pomicole și în zonarea soiurilor.

Rezultatele principale obținute în cadrul acestui obiectiv evidențiază următoarele:

  • Apariția în zona Bistrița a unor noi rase ale patogenului Venturia inaequalis (rapănul merelor și pătarea cafenie a frunzelor de măr), capabile să infecteze și să producă simptome chiar și pe soiurile de măr autohnone sau străine, posesoare ale genei de rezistență Rvi 6 (Vf) (http://dx.doi.org/10.15835/buasvmcn-hort:2021.0032);
  • Identificarea unor noi organisme dăunătoare în livezile din zona Bistrița, în ultimiele trei decenii dintre care se remarcă:
  • Erwinia amylovora (agentul focului bacterian al rosaceelor) la măr, păr, gutui, (https://doi.org/10.5513/JCEA01/25.3.4346).
  • Drosophilla suzukii (viespea cu aripi pătate a fructelor) la cireș și alte fructe cu coajă subțire.
  • Janus compressus (viespea lăstarilor de păr) la măr și păr.
  • Prelungirea  perioadei de activitate a bolilor și dăunătorilor ca efect al încălzirii climatului, cu accentuarea diferențelor de comportare între soiuri, astfel: