Obiectiv 4 – Studiul combinaţiilor soi/portaltoi, baza histologică şi celulară a înmulţirii speciilor pomicole, studiul tehnicilor şi metodelor de înmulţire pentru producerea materialului săditor pomicol la SCDP Bistriţa

• Elaborarea unor secvenţe tehnologice pepinieristice de obţinere a unui material săditor pentru plantare pomicol destinat livezilor intensive conform normelor UE. În cadrul laboratorului s-au obţinut rezultate experimentale foarte bune privind obținerea de pomi standard prin tehnologia de pomi tip vargă respectiv pomi cu lăstari anticipaţi şi muguri de rod preformaţi atât la specia măr (Jakab, 2019)  cât și la prun (Jakab, 2017). Rezultatele au arătat faptul că există o tendință naturală a unor soiuri de a forma lăstari anticipați (Jakab, 2015) iar prin aplicarea unor tehnici pepinieristice aplicat împreună cu o nutriție minerală corespunzătoare se pot atinge rezultate foarte bune pentru obținerea de pomi preformați în pepinieră.

Tehnologia de înmulțire prin butășire:

Inmulțirea prin butășire poate fi realizată atât prin butășire în uscat cât și prin butășire în verde. Sunt efectuate diferite studii pentru determinarea celor mai optime variante de butășire utilizând diferite amestecuri de substraturi de cultură  (nisip,perlit, pământ horticol) și biostimulatori de înrădăcinare.

·         I. Studiul compatibilității la altoire 

• In pepinieră și livadă s-a efectuat prin teste de laborator și teste de câmp, la păr, prun și cireș. S-au stabilit ca indici de apreciere a gradului de compatibilitate la altoire în pepinieră cu corelație directă: viteza de calusare, continuitatea xilemului și floemului în zona de altoire, resorbția totală a stratului izolator și absența spațiilor lacunare și a țesuturilor suberificate pe linia de altoire, conductibilitatea hidrică prin zona de altoire, coeficientul hidrico-anatomic, rezistența zonei de altoire la dezbinare, aspectul așchios al zonei dezbinate, compatibilitatea proteinelor altoiului și portaltoiului, conținutul portaltoiului în substanțe de rezervă. Studiile anatomice privind zona țesuturilor altoite au arătat faptul că la combinațiile soi x portaltoi compatibile nu se observă zone necrotice, țesuturile sunt continue,  xylemul și floemul este continuu fără deformații (Jakab și colab. 2013).

          II. Studiul distribuției sistemelor radiculare la specia cireș pe portaltoi de vigoare mare

• Studiul adaptabilității multianuale în eutricambosolul molic și dezvoltarea sistemului radicular a unor soiuri vechi și valoroase de cireș, Kordia, Hedelfinger altoite pe portaltoiul de cireș sălbatic a arătat faptul că modul de distribuție a sistemului radicular este diferențiat pe adâncime ca tipologie de înrădăcinare. Rezultatele au arătat faptul că sistemul radicular la cireșul sălbatic este distribuit în principal orizontal (88-90⁰), în câteva cazuri la unghiuri de 45⁰, cu rădăcini principale de ordinul V (>80 mm), care oferă o bună ancorare pentru pomi. Tipul de înrădăcinare și sistemul radicular este specific pentru fiecare specie și soi, cunoașterea acestora oferă informații pentru alegerea optimă a combinației soi/portaltoi pentru diferite tipuri de sol, orizonturi de sol, iar distribuția rădăcinii este deosebit de importantă pentru rizosferă care oferă suportul nutrițional și hidric pentru pomi (Jakab, 2020).