SharCo;

Transvir;

PPV-Cireș

1. SharCo 204429/2008  - Sharka Containment

Finanțare: FP 7  

Coordonator: INRA Bordeaux, Franța

Director de proiect: Dr. Decroq Veronique

Parteneri: ABI și FGI, Bulgaria; USAMV București și SCDP Bistrița, România; CSIC și IVIA, Spania; CNR-IVV și UMIL, Italia; ISK, Polonia; MKU, Turcia; CRI și MENDELU, Cehia; TUM, Germania; SAVBA, Slovacia.

Responsabil științific din partea P17 – SCDP Bistrița: Dr. ing. Zagrai Ioan

Perioada de derulare a proiectului: 2008-2012

Rezultate ale SCDP Bistriţa:

  1.  Caracterizarea izolatelor de PPV de la principalele plante de Prunus cultivate în România (prun, cais, piersic), precum și stabilirea prevalenței tulpinilor virale de PPV.
  • În urma unui studiu realizat la nivel național, rezultatele arată că doar tulpinile PPV-D și PPV-Rec sunt întâlnite în plantațiile de prun din România, tulpina PPV-D fiind predominantă. Mai mult, la speciile cais și piersic a fost identificată doar tulpina PPV-D.
  • Infecțiile cu PPV la piersic sunt sporadice în România, în pofida faptului că boala Sharka este endemică la prun și cais. Absența sușei PPV-M (care infectează îndeosebi piersicul) în România, ar putea explica incidența destul de limitată a PPV la acesta specie.
  • Analiza globală a rezultatelor privind diversitatea tulpinilor PPV la speciile de Prunus (prun, cais, piersic) din România au relevat fără nicio îndoială o predominanță a tulpinii PPV-D și o probabilitate ridicată a absenței tulpinii PPV-M. În acest context, potențiala introducere a tulpinii PPV-M în România ar avea probabil un impact adițional în comparație cu cel al tulpinilor PPV deja existente. De aceea, se impune un control riguros la importul speciilor de Prunus cu potențial de a fi infectate cu tulpina PPV-M.

 

  1.  Competitivitatea dintre tulpinile PPV-D și PPV-Rec în condiţii de infecţie naturală
  • Rezultatele evaluării au relevat că fiecare din cele două tulpini are atât potenţial de raspândire în prezenţa celeilalte în interiorul livezii de prun, cât şi de co-infecţie pe acelaşi pom.
  • Deşi la debutul experienţei au existat numeroase infecţii mixte în interiorul livezii, acestea nu au fost transmise ca un întreg la noii pomi infectaţi, ceea ce sugerează un potential limitat al afidelor de a transmite în acelaşi timp cele două tulpini de PPV.
  • Nu au fost înregistrate diferenţe semnificative între ratele de progresie ale PPV-D şi PPV-Rec, ceea ce sugerează un potential epidemic relativ similar al celor două tulpini.

III. Noi strategii de reducere a incidentei PPV în pepiniere

a) Evaluarea susceptibilității unor portaltoi de Prunus la infecțiile naturale cu PPV în pepinieră.

  • Producerea infecţiilor cu virusul Plum pox în pepiniere şi, ulterior, răspândirea lor în livadă, depinde şi de susceptibilitatea portaltoilor la acest virus.
  • Rezultatele evidenţiază o reacţie diferită a portaltoilor studiaţi la infecţiile naturale cu PPV, unii fiind susceptibili la infecțiile naturale cu PPV, în timp ce alții au înregistrat un nivel de rezistență apreciabil. Dintre variantele evaluate se recomandă utilizarea portaltoiului Garnem, care poate limita incidenţa acestui virus.  Portaltoiul Docera 6, cu reactie de hipersensibilitate la PPV necesită cercetări adiţionale. În același timp, trebuie evitată utilizarea portaltoilor Mariana GF 8.1, Nemaguard, Myrobolan 29C și Adesoto în zonele în care virusul Plum pox este prezent, în condițiile în care nu se poate asigura o  distanță de izolare corespunzătoare.

b). Evaluarea eficientei tratamentelor cu ulei mineral

  • Eficienta tratamentelor cu ulei mineral, în vederea limitării răspândirii naturale a virusului Plum pox, a fost evaluată într-o parcelă experimentală cu doi portaltoi sensibili la acest virus (Nemaguard și Mariana GF 8.1) amplasată într-o zonă cu incidență mare de PPV.  În ambele situaţii, rata infecției naturale cu PPV fost mai redusă în parcelele tratate cu ulei mineral decât în parcelele netratate. Rezultatele arată că tratamentele cu ulei mineral reduc răspândirea prin afide a virusului Plum pox, însă nu pot stopa infecţiile.
  1. Elaborarea unei scheme decizionale pentru limitarea Sharka

 

2. TRANSVIR QLK 3-CT-2002-02140 - Environmental Impact Assessment of Transgenic Grapevines and Plums on the Diversity and Dynamics of Virus Populations.

Coordonator: INRA Colmar, Franța

Director de proiect: Dr. Marc FUCHS

Parteneri: INRA Bordeaux și CNRS Strasbourg-Franţa, US Bari-Italia, IPO Dossenheim-Germania, NIB şi ABF Ljubliana-Slovenia, IVIA Valencia-Spania, SCDP Bistrita-România.

Responsabil științific din partea României: Dr. ing. Zagrai Ioan

Finanțare: FP 5

Perioada de derulare a proiectului: 2003-2006

Rezultate ale SCDP Bistriţa în colaborare cu INRA Bordeaux – Franța, USDA - ARS Kearneysville - SUA, IVIA Valencia - Spania)

 

 

3. Proiect PPV-C Romania: Advanced development of Plum pox virus diagnostics through survey, characterization, and preservation of PPV-C, PPV-W sub-group isolates, or other unusual sub-group isolates, in cultivated and wild cherry, or other Prunus hosts.

Coordonator: CPHST – SUA

Director de proiect: Dr. Levy Lauren

Partener: SCDP Bistrița

Responsabil științific: Dr. ing. Zagrai Luminița

Finanțare: USDA/APHIS/CPHST – SUA

Perioada de derulare a proiectului: 2009-2011

Rezultate:

  • Întrucât evaluarea riscului epidemiologic a unei suşe virale debutează cu stabilirea incidenţei acesteia, atât în zona în care a fost identificată, cât şi în zonele limitrofe, a fost realizat un studiu la nivelul principalelor zone de cultură a cireşului şi vişinului din România, cu focalizare în principal pe zona Bistriţei, unde probabilitatea de a detecta suşa PPV-C, semnalată în urmă cu peste un deceniu (Maxim și colab., 2002), era cea mai ridicată. Astfel, s-au prelevat 560 probe de frunze simptomatice şi asimptomatice, din care 349 din judeţul Bistriţa-Năsăud, iar restul de 211, din judeţele Iaşi, Sibiu, Olt, Constanţa şi Vâlcea.
  • Această suşă virală a mai fost identificată în Republica Moldova (Kalashyan şi colab., 1994), în Italia (Crescenzi şi colab., 1995) şi Belarus (Malinowski şi colab., 2012). Deși detectată doar într-o singură zonă pomicolă, România a fost privită ca o potenţială sursă de răspândire a tulpinii PPV-C. De aceea, o monitorizare la scară naţională era absolut necesară pentru clarificarea situaţiei.
  • Rezultatele obţinute în urma monitorizării au relevat caracterul accidental al prezenţei suşei PPV-C în România în urmă cu peste un deceniu, toate probele analizate prin tehnici serologice (DAS-ELISA) şi moleculare (IC-RT-PCR) fiind negative.
  • Rezultatele prezintă importanţă economică deoarece prezenţa unei suşe virale noi presupune strategii specifice de control, şi implicit costuri ridicate.